Sofia Ionescu Ogrezeanu (25 aprilie 1920, Fălticeni – 21 martie 2008, București) este una dintre figurile reprezentative ale României cu impact important asupra lumii medicale mondiale.
Sofia Ogrezeanu a fost prima femeie neurochirurg din lume, îmbrățișând această meserie într-o perioadă în care medicina nu era neapărat o opțiune primară pentru multe dintre femei și asta nu pentru că acestea nu și-ar fi dorit, însă erau înfluențate de contextul provocărilor și impedimentelor impuse de cel de-al Doilea Război Mondial.
Sofia Ionescu Ogrezeanu a fost recunoscută ca fiind prima femeie neurochirurg în cadrul celui de-al 13-lea Congres al Federației Mondiale a Societăților de Neurochirurgie (WFNS) din 2005, Ionescu, în același timp fiind considerată și un pionier în domeniul neurochirurgiei din România. Sofia Ogrezeanu a făcut parte din echipa de aur a neurochirurgilor români condusă de profesorul Dimitrie Bagdasar (fondatorul Școlii Române de Neurochirurgie), Sofiei Ogrezeanu revenindu-i meritul de a fi efectuat toate procedurile neurochirurgicale cunoscute la acea vreme. Ionescu a lucrat în domeniul medical timp de 47 de ani (1943-1990) în cadrul Spitalului numărul 9 din București.
Născută la 25 aprilie 1920 la Fălticeni, în 1944, Sofia Ogrezeanu a terminat cu nota 10 Școala de Fete Marica Brâncoveanu din București, după care a urmat, între 1939 și 1945, cursurile Facultății de Medicină Umană București, o parte dintre profesorii îndrumători fiind nume semnificate ale medicinei românești – Francisc Rainer, George Emil Palade, Alfred Rusescu şi Ionescu Sineşti. Fiind încă în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial, Sofia Ogrezeanu, între semestre, făcea voluntariat în cadrul echipelor medicale la Spitalul Stamate din Fălticeni, acolo unde erau aduși și tratați soldații răniți pe front. A fost perioada în care studenta Ogrezeanu a efectuat primele sale operații chirurgicale care constau, de fapt, în amputarea unor membre ale pacienților.
În 1943, Sofia Ogrezeanu s-a angajat ca intern în cadrul secției de neurochirurgie Spitalului nr.9 din Bucureşti, fiind solicitată zi și noapte, fără încetare, din cauza răniților care erau aduși acolo într-un rimt amețitor. Mai târziu, a fost cooptată în echipa neurochirurgicală a profesorului Dimitrie Bagdasar, o altă personalitate marcantă a României, întemeietorul neurochirurgiei româneşti, din această echipă făcând parte doctorii Constantin Arseni şi Ionel Ionescu – viitorul soţ al Sofiei Ionescu.
Totuși, în ciuda faimei sale, conform unor declarații pe care le-a făcut în timpul unui interviu acordat realizatoarei TV Eugenia Vodă în 2008 pentru emisiunea „Profesioniștii” de la TVR, doamna Ogrezeanu a afirmat că a fost prima femeie neurochirurg, nu din lume, ci din sud-estul Europei.
Prima operație pe care a efectuat-o Sofia Ogrezeanu a avut loc în anul 1944 și a fost realizată pe creierul unui băiețel în vârstă de 8 ani, evenimentul fiind posibil, de fapt, deoarece medicul Bagdasar care ar fi trebuit să preia intervenția chirurgicală a suferit un accident la mână ceea ce l-a împiedicat să mai opereze. Copilul, intrând în comă și având un hematom epidural, a fost preluat de urgență de Sofia Ogrezeanu, intervenție care nu a constituit doar prima operație pe creier a Sofiei Ogrezeanu, dar și prima ei intervenție de succes, momentul fiind extrem de lăudat în lumea medicală românească.
„Această operație mi-a schimbat viața pentru următorii 47 de ani, când am devenit neurochirurg, întorcându-mă la 180 de grade de la ceea ce alesesem pentru mine înainte, viața liniștită de internist în orașul meu natal”.
În 1945, după terminarea facultății, Ogrezeanu s-a căsătorit cu doctorul Ionel Ionescu (neurochirurg la Spitalul de Urgență Floreasca, Ionel Ionescu s-a stins din viață în martie 1977), cei doi, conform spuselor pe care le-a dezvăluit chiar Sofia Ogrezeanu, locuind în spital timp de șapte ani de zile, asigurând garda permanentă și lucrând într-un ritm amețitor, fără a avea concediu.
„Copiii mei n-au avut mamă”, povestea Sofia Ogrezeanu. „Eram mereu obosită. În plus, munceam și la policlinică cu plată de două ori pe săptămână ca să-mi suplimentez veniturile. Pot să jur că n-am cerut niciodată bani. Nu spun că n-am primit de la unii, dar n-am condiţionat niciodată operaţiile. Noaptea mă trezeam la 2 şi până la patru îmi scriam lucrările ştiintifice”.
Sofia Ionescu Ogrezeanu, care a început să profeseze ca specialist neurochirurg în anul 1954, a avut posibilitatea și abilitatea să efectueze numeroase operații considerate a fi revoluționare în neurochirurgie, iar pentru munca sa merituoasă a fost recompensată cu numeroase distincții și premii, inclusiv Insigna Crucii Roșii (1943), în 1997 a devenit membru emerit al Academiei de Științe Medicale, a fost declarată erou de către Organizația Mondială a Sănătății, a fost numită Cetățean de Onoare al orașului Fălticeni, iar în 2008, cu doar câteva zile înainte să se stingă din viață la vârsta de 88 de ani, Sofia Ogrezeanu a fost onorată cu cea mai înaltă distincție pe care o poate primi un cetățean român, Steaua Republicii, în grad de Cavaler.
În 1970, Sofia Ionescu Ogrezeanu a reușit să impresioneze lumea medicală franceză când, însoțind o pacientă la Paris și la Lyon, medicii francezi, necrezând că o femeie poate fi neurochirurg, i-au cerut să le arată mâinile pentru a verifica dacă Ogrezeanu, ca toți neurochirurgii, prezintă o bătătură la degetul inelar. Au fost uimiți de rezultat văzând că are mai multe bătături, semn că operațiile pe care le-a realizat sunt numeroase.
Sofia Ogrezeanu și-a exercitat meseria până în anul 1990, când o operație de cataractă a obligat-o să renunțe la profesie, Ogrezeanu decizând să se pensioneze. Profesorul universitar Sofia Ionescu Ogrezeanu a salvat numeroși oameni datorită abilităților sale medicale, printre pacienții ei celebri numărându-se soția lui Gheorghe Gheorghiu – Dej, soțul Mariei Tănase și una dintre soțiile unui șeic. Organizația Mondială a Sănătății a declarat-o medic erou.
„Îmi pare rău ca nu mi-am găsit timp să-mi scriu memoriile. Aş fi putut să spun tinerilor neurochirurgi cum am făcut meseria asta. Aş fi putut să descriu tehnici inedite, folosite ad-hoc în situaţii imprevizibile şi nenumărate întâmplări cu rezultate fericite. Pentru că munca mea din aceşti 47 de ani ar fi încăput foarte bine în două vieţi. Aş fi avut ce să le spun!”, declara Sofia Ionescu. Cu toate acestea, Sofiei Ionescu Ogrezeanu îi revine meritul de fi fost activă în diverse activități de cercetare din domeniul medicine și, de asemenea, de a fi publicat lucrări științifice semnificative.
Doctorul Sofia Ionescu Ogrezeanu a fost cunoscută în întreaga lume pentru contribuțiile sale remarcabile în domeniul neurochirurgiei, în special pentru operațiile pe măduva spinării și creier, și pentru lucrările sale științifice apărute în Acta chirurgica Belgica, Journal de chirurgie, Neurologia, Psihiatria, Neurologia, Neurochirurgia, Revue Roumaine d’ Endocrinologie.
Sofia Ionescu Ogrezeanu a murit la 21 martie 2008, la vârsta de 88 de ani şi a fost înmormântată la Cimitirul Bellu din Bucureşti. Sofia Ionescu Ogrezeanu și medicul Ionel Ionescu au avut doi copii, Constantin (n. 26 februarie 1946) și Ioana (n. 27 iulie 1953).
Surse:
https://www.eans.org/page/SofiaIonescu-Ogrezeanu-Bio
Sofia Ionescu, the first woman neurosurgeon in the world
Descoperire unică în carieră! Un neurochirurg a scos un vierme viu din creierul unei femei
O melodie a formației Pink Floyd, reconstruită pe baza undelor neuronale
Un neurolog a pierdut un pariu făcut acum 25 de ani cu un filosof